360 degrees changes

un strain si tot ma intelege mai bine ca voi toti la un loc….multumesc….depresia ma ajunge din urma….si nu va lasa loc relatiilor interumane…ma va incuia cu lacat intr-un seif de titan, de unde nu voi scapa niciodata. si mai spuneti ca ma cunoasteti….aiurea in tramvai….cik ma iubeste….unde?! in pat…si atat….si?! in rest? schimbarile de 360 de grade nu le mai pune, ca deh…de ce tre sa fiu asa…tre sa fiu calma si bla bla bla BLA! abea astept sa ajung in stadiul din care nimeni nu ma poate salva….oricum nimeni nu imi duce lipsa, ba chiar va fi foarte bine fara mine….oricum eu sunt in plus peste tot. n-am loc nicaieri. nu ma cunoaste nimeni. da, sunt nebuna, da sunt schimbatoare…..nu sunt in stare sa fac nimic sa mearga in viata mea….uneori ma intreb de ce oare am fost lasata pe pamant….cu ce scop?! pentru ce?! sa amarasc vietile altora?! ca altceva nu stiu sa fac…nu aduc fericire nimanui, numai amaraciune, numai certuri si scandaluri. M-am saturat…

Depresia de primavara ma pandeste, iar panda isi va capata roadele in curand…iar eu voi ramane la fel de singura ca pana acum si la fel de izolata si ignorata de restul lumii… Eu nu ma potrivesc cu nimeni….Eu ma potrivesc cu pamantul direct…care e plin de toate orataniile care se tarasc si care mananca hoituri….acolo imi e locul….nu sunt dorita de nimeni, nu sunt vruta nicaieri….Nu mi-ar duce dorul nimeni…poate doar mama…ar innebuni, iar tata iar o s-o bage la hui-hui….dar in rest…nimeni….n-am facut nimic bun in viata asta…ceva care sa arate ca am lasat ceva bun in urma mea…nimic…blogul imi este singurul mijloc prin care imi pot descarca o parte din emotii si ganduri…lumea nu sta in loc pentru mine…lumea nu sta sa imi analizeze si sa imi rezolve mie problemele mele existentiale si de viata..

Nu stiu ce vreau, nu stiu ce sa fac, nu stiu ce simt, nu stiu nimic…. NU STIU!!! Sunt proasta si batuta in cap! Nu stiu nimic, ce as putea sa fac!? M-am saturat sa ma imi fac o mie de ganduri, proaste si aiurea in tramvai, m-am saturat sa plang in sinea mea la orice rahat pe care viata mi-l arunca in fata. CE FAC?! Ce ar trebui sa fac?! Intreb…prea tarziu…in curand totul se va finaliza…si voi ramane ca si pana acum…singura, deprimata, izolata, ignorata.  El e prea bun pentru mine. Nu sunt buna pentru el…sunt otrava pentru sufletul si inima lui, sunt otrava pentru toti cei din jurul meu. Mintea mea e prea bolnava pentru a mai putea fi reabilitata…

Il iubesc. Am ajuns sa il iubesc enorm si ma doare la fel de tare ca este RECE cu mine…dar tot din cauza mea…dar de ce nu ma intelege…stie ca sunt lipsa la mansarda, de ce nu ma intelege, de ce nu imi este alaturi? De ce trebuie eu sa fiu cea care ia initiativa?! De ce trebuie sa ma simt eu ca dracu, de trebuie sa plang eu mereu pentru orice chichita care mi se intampla?! De ce nu sunt in stare sa fiu si eu o fiinta umana? De ce?! Intrebari fara raspuns.

Noapte buna!

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s